Oraşul Bolintin-Vale se află în partea de sud a ţării, în nordul judeţului Giurgiu, la o distanţă de 23 km vest de capitala tării şi de 90 de km faţă de municipiul Giurgiu. Localitatea este situată lângă autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, pe drumul judeţean 601 ce leagă Bucureştiul de localitatea Videle şi zona petroliferă. Oraşul se află la intersecţia unor importante căi rutiere ce duc spre Târgovişte, Roşiorii de Vede, Giurgiu şi Braşov, făcând legătura între Muntenia, Oltenia şi Ardeal. Datorită situării sale, localitatea a avut de-a lungul istoriei o importanţă deosebită. Coordonatele geografice sunt: 44°24'49" latitudine şi 25°46'24" longitudine, la egală distanţă de Polul Nord şi de Ecuator. Teritoriul oraşului se întinde pe o suprafaţă de 4.042 ha (intravilan - 924,25 ha, extravilan - 3.117,75 ha) pe direcţia est-vest. Localitatea este aşezată în centrul Câmpiei Române, în lunca dintre râurile Argeş (vest) şi Sabar (est). Oraşul Bolintin-Vale este singura localitate urbană din România situată pe două râuri paralele aflate la mare distanţă de confluenţa lor, Argeşul şi Sabarul, la 4 km în linie dreaptă. Teritoriul oraşului Bolintin-Vale se învecinează cu localităţile : la nord : Căscioarele, Stoeneşti, Palanca, Poenari ; la sud : Ogrezeni şi partea de sud a pădurii Căscioarele ; la vest : Bolintin-Deal, Mihai-Vodă; la est : Crevedia Mare şi partea de vest a pădurii Căscioarele.
Bolintin-Vale are un rol de deservire în teritoriu. Este format din 4 localităţi : Bolintin-Vale, Malu-Spart, Crivina şi Suseni, dezvoltate pe malul drept şi stâng al Argeşului, în două perechi, după cum urmează : Malu-Spart şi Suseni pe malul drept al Argeşului ; Bolintin-Vale şi Crivina pe malul stâng al Argeşului şi drept al Sabarului. Trama stradală a oraşului are formă triunghiulară, în centru localităţii aflându-se zona veche (vatra aşezării), de unde se poate ajunge către toate direcţiile de mers. în acest spaţiu se află dotările administrative, culturale, comerciale şi ale învăţământului din localitate. Dezvoltarea ulterioară a oraşului s-a făcut tentacular spre: Bucureşti (prin Bolintin-Deal), spre Videle (prin Malu-Spart, Suseni, Crevedia Mare) şi spre Titu (prin Palanca). Malu-Spart are aceeaşi structură ca Bolintin-Vale, triunghiulară, însă spaţiul central cuprinde şi locuinţe. Ca şi în Bolintin-Vale, dotările administrativ, culturale, de învăţământ şi comerciale sunt grupate în jurul centrului. Satul Suseni a fost considerat iniţial o aşezare terminală, ulterior deschizându-se şi în celălalt capăt, ceea ce a determinat tot o dezvoltare tentaculară. Suseni practic nu are centru. Poate cel mai interesant caz este cel aşezării Crivina, a cărei dezvoltare s-a făcut la intersecţia ortogonală a două axe, una având capetele spre două aşezări (Bolintin-Vale şi Mihai-Vodă) cealaltă spre două puncte de interes vital, cursul Sabarului şi al Argeşului. Dezvoltarea ulterioară s-a făcut tentacular. Centrul localităţii Crivina este determinat de intersecţia celor două axe carosabile ortogonale. Bolintin-Vale este străbătut de drumul judeţean 601 şi 401A; accesul în localitate se face prin deviaţia din autostrada A1, prin drumul judeţean 401A şi prin 601 pe relaţia Bucureşti -Videle, iar accesul către Grădinari se face prin drumul comunal 133. Legătura dintre localităţile componente se realizează pe drumurile locale. Bolintin-Vale, localitate de reşedinţă, este construit pe un număr de 18 străzi, dintre care numai 8 sunt modernizate, având carosabil din mixtură asfaltică. Pentru traversarea râurilor Argeş şi Sabar au fost construite pe drumul judeţean 601 două poduri din beton armat. Dezvoltarea oraşului va determina intensificarea traficului rutier. Prin Planul Urbanistic General s-au prevăzut măsurile necesare pentru modernizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie pentru a asigura legătura atât în interiorul, cât şi în exteriorul localităţii. Nu există o reţea de transport specializată în transportul urban de călători, deoarece dimensiunile oraşului nu o impun. Există însă firme specializate în transportul interorăşenesc, care fac legătura între Bolintin-Vale şi capitală. În prezent în Bolintin-Vale marea majoritate a locuinţelor sunt individuale P, P+1, în timp ce numărul blocurilor de locuit de maxim 4 niveluri este restrâns şi redus ca amplasare în zona centrală. în localitate există 14 blocuri de locuinţe, însumând 336 de apartamente. Se mai construieşte un bloc de locuinţe cu patru niveluri de 16 apartamente, tot în zona centrală a oraşului. Oraşul Bolintin-Vale ocupă o suprafaţă totală de 4.042,39 ha. Ocuparea terenului are următoarele zone de folosinţă : Zona centrală şi alte zone cu funcţiuni de interes public, este alcătuită din instituţiile şi dotările existente ce vor fi menţinute, extinse şi modernizate. Prin dezvoltarea profilului turistic al localităţii apare necesitatea unor dotări specifice: minihoteluri, hoteluri, restaurante. Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare cuprinde zonele de locuinţe existente, atât cele individuale, cât şi cele colective. Zona de unităţi agricole sau unităţi industriale nepoluante şi depozite este amplasată pe terenurile ce aparţineau fostelor CAP-uri, care au fost reamenajate în scopul prelucrării produselor alimentare (abatorizare) şi nealimentare (materiale de uz gospodăresc). Zona de spaţii verzi cuprinde baza sportivă amenajată pe o suprafaţă de 2 ha, pădurea Malu-Spart şi albia majoră a râului Argeş cu zăvoaiele. Spaţiile publice din zonele de locuit sunt insuficiente (locuri de joacă, terenuri de sport, locuri de parcare, spaţii plantate, spaţii pentru recreere, spaţiile verzi adiacente carosabilului). Zona de lucrări tehnico-edilitare cuprinde terenurile aferente puţurilor de alimentare cu apă potabilă, staţia de clorinare a apei potabile, staţia de pompare apă potabilă, staţia RENEL, staţia de distribuţie a gazelor naturale şi sistemul de canalizare (cu instalaţiile aferente).